În Transilvania, moda face parte dintr-o renaștere culturală. Festivaluri precum „Zilele Modei în Ardeal” nu doar expun haine – spun povești: cine a realizat broderia, semnificația modelului, cum a fost vopsită țesătura cu coloranți naturali.
Publicitate
Este interesant că brandurile occidentale ne copiază acum. Gucci și Dior lansează colecții cu „motive orientale” – dar fără suflet. Dar pentru noi, fiecare cusătură este o rugăciune, fiecare fir o amintire.
Pentru noi, românii, aceasta este o sursă de mândrie. Nu ne mai este rușine că suntem „sați”. Dimpotrivă, o vedem ca pe un punct forte. Pentru că broderia noastră nu este un decor, este o limbă. Limba strămoșilor noștri.
Și este vorba și despre economie. Tinerii designeri creează locuri de muncă în satele de unde tinerii pleacă. Ei dovedesc că este posibil să trăiești într-un sat și să faci parte din lumea globală.
Moda din Transilvania nu este o tendință. Este o întoarcere la sine. Și atâta timp cât cineva dintr-un sat brodează un model nou, iar un designer din Cluj îl transformă într-o rochie, România rămâne vibrantă.
