Octavian Cornea

În România, am știut întotdeauna că mâncarea nu este doar o plăcere, ci și un leac. Bunica nu spunea „mănâncă-ți vitaminele”; ea făcea supă de quinoa când era obosită, îi dădea miere și ceapă pentru răceli și punea usturoi la macerat în vodcă pentru hipertensiune arterială.
Bucătăria noastră tradițională este remarcabil de echilibrată. Conține proteine ​​(fasole, brânză de vaci, ouă), carbohidrați complecși (mămăligă, pâine integrală), grăsimi (smântână, untură cu moderație) și fibre (legume fierte la abur, varză murată).
Varza murată este probioticul nostru național. Este bogată în vitamina C, susține microflora intestinală și îmbunătățește digestia. Și o mâncăm nu doar o dată pe an, ci aproape în fiecare zi – mai ales iarna.
Fasolea cu ceapă și cartofi afumați nu este doar un fel de mâncare, ci o sursă de proteine ​​vegetale și fier. În timpul Postului Mare, se gătea în loc de carne și nimeni nu se simțea lipsit de ea. Dimpotrivă – era sățioasă, caldă și gătită acasă.
Mierea nu este un înlocuitor de zahăr, ci un produs vindecător. Mierea de tei este bună pentru răceli, mierea de flori este bună pentru sistemul imunitar, iar mierea cu propolis este bună pentru gât. Nu o cumpărăm de la supermarket, ci o căutăm de la apicultori la piață.

Pagini: 1 2

În România, toată lumea obișnuia să se culce la apus și să se trezească în zori. Astăzi, trăim într-o lume care funcționează non-stop, dar revenim din ce în ce mai mult la un adevăr simplu: somnul nu este un lux, ci fundamentul sănătății. Fără el, nu există imunitate, claritate mentală, bună dispoziție.
Bunica spunea mereu: „Culcă-te înainte de ora 10 și vei avea o dimineață bună”. Știința modernă confirmă că cele mai odihnitoare faze ale somnului au loc înainte de miezul nopții. De aceea încercăm să oprim ecranele cu o oră înainte de culcare.
La sate, oamenii încă dorm cu fereastra deschisă – chiar și iarna. Aerul proaspăt, liniștea și parfumul pământului sunt cele mai bune ajutoare pentru somn. La oraș, imităm acest lucru: ventilăm camera, folosim un umidificator și pornim zgomotul alb al ploii.
Înainte de culcare, fără știri, fără certuri. În schimb, beți ceai de melisă sau hamei, citiți ușor (nu pe telefon!) sau vorbiți cu cei dragi. Acesta este un ritual care îi spune corpului: „Ești în siguranță. E timpul să te odihnești”.

Evităm cafeaua după ora 14:00. În schimb, beți compot de fructe uscate, ceai de plante sau doar apă. Pentru că chiar și o singură ceașcă de cafea la prânz poate perturba profunzimea somnului de o noapte.

Pagini: 1 2

În România, toată lumea obișnuia să meargă pe jos – nu din proprie voință, ci din necesitate. Astăzi, ne întoarcem la mersul pe jos nu din sărăcie, ci din conștientizare. Pentru că mersul pe jos este cea mai accesibilă, gratuită și eficientă modalitate de a ne îngriji sănătatea.
În București, tot mai mulți oameni aleg să „mergă pe jos la serviciu”, chiar dacă este vorba doar de 30 de minute. Nu pentru fitness, ci pentru a „reveni pe drumul cel bun”. Pe parcurs, pot asculta un podcast, se pot gândi la planurile lor sau pot observa castanii înfloriți.
În sate, mersul pe jos face parte din viață. Bunica merge să aducă apă, bunicul merge în pădure să culeagă ciuperci, copiii traversează o pajiște spre școală. Corpurile lor sunt puternice nu datorită sală de sport, ci datorită mișcării zilnice într-un ritm natural.
Plimbările în parcuri sunt deosebit de populare: în „Herăstrău” în București, „Central” în Cluj și „Copou” în Iași. Acolo, dimineața și seara, poți vedea sute de oameni – unii alergând, alții pur și simplu plimbându-se, privind în jos la picioare sau în sus la cer.

Medicii „prescriu” din ce în ce mai mult mersul pe jos ca leac: pentru hipertensiune arterială, diabet și depresie. Treizeci de minute de mers rapid pe jos pe zi reduc riscul de boli de inimă cu 30%. Și nu necesită abonament la sală.

Pagini: 1 2

Mulți în România încă mai cred: cel mai bun medicament crește chiar sub fereastră. Nu la pachet, nu cu rețetă, ci în grădină, într-o pajiște, în pădure. Bunica nu a chemat doctorul când a răcit – a apelat la mentă, cimbru și podbal.

Menta este planta noastră națională antistres. Oamenii o beau ca ceai pentru insomnie, dureri de cap și anxietate. În căldura verii, o beau cu lămâie și miere, iarna, cu lapte. Nu este doar o băutură, ci un ritual de pace.

Cimbru este antisepticul naturii. Se făcea gargară pentru durerile în gât, se prepara în decoct pentru tuse și se adăuga în băi pentru oboseală. Astăzi, știința confirmă: conține timol, o substanță antimicrobiană puternică. Podbal este o salvare la primul semn de răceală. Frunzele sunt culese la începutul primăverii, uscate la umbră și preparate ca ceai. Acoperă ușor gâtul, ameliorează inflamația și ajută la eliminarea mucusului.

În Carpați, vindecătorii încă colectează sunătoare, pelin și pătlagină. Pătlagina este folosită pentru a face comprese pentru mușcături, ulei de sunătoare pentru arsuri și tinctură de pelin pentru digestie.

Măceșul este deosebit de apreciat. Boabele sale sunt bogate în vitamina C – mai mult decât portocalele. Sunt folosite pentru a face sirop, compot și infuzie. Iarna, acest lucru ajută la protejarea împotriva deficitului de vitamine.

Pagini: 1 2

În România, ne luăm timp liber dimineața. Chiar și în București, unde traficul de la ora 7 dimineața transformă străzile în parcări, mulți dintre noi găsim 15 minute pentru a începe ziua cu dreptul. Nu cu un telefon, nu cu o cafea rapidă, ci cu liniște, apă și respirație.
Prima regulă este un pahar de apă caldă cu lămâie. O bunică din Oltenia învăța: „Bea pe stomacul gol – și intestinele tale îți vor mulțumi”. Nu este o modă, ci o înțelepciune dovedită de generații. Apa stimulează metabolismul, elimină toxinele și trezește ușor corpul.
Apoi – 5 minute de respirație. Nu yoga, nu meditație – pur și simplu stai lângă fereastră, privește cum orașul se trezește și respiră adânc. Inspiră numărând până la patru, expiră numărând până la șase. Acest lucru calmează sistemul nervos mai bine decât orice antidepresiv.
Mulți săteni încă ies pe verandă cu o ceașcă de ceai din plante – mentă, melisă, cimbru din grădină. Acest ritual nu este despre „sănătate”, ci despre conexiune: cu natura, cu sine însuși, cu noua zi.
Încercăm să nu ne pornim telefoanele în primele 30 de minute după ce ne trezim. Fără verificare a e-mailurilor, fără social media. Aceasta este mica noastră „rezistență” la lumea digitală. Pentru că dimineața este un timp pentru tine, nu pentru grijile altora.

Pagini: 1 2