„Mâncarea sănătoasă” era asociată odinioară cu diete, salate simple și tristețe. Dar astăzi, în România, regândim acest concept: mâncarea sănătoasă nu înseamnă renunțare, ci întoarcerea la rădăcinile noastre. La ceea ce mâncau bunicile noastre – fără chimicale, fără grabă, cu respect pentru corpurile și natura noastră.
Luați, de exemplu, borșul fără carne. În timpul Postului Mare, acesta era gătit cu fasole, ciuperci și varză murată – și era la fel de sățios ca versiunea cu carne. Astăzi, restaurantele vegane din Cluj și București oferă exact astfel de rețete – dar le numesc „pe bază de plante”.
Redescoperim hrișca, quinoa și lintea – nu ca „superalimente importate”, ci ca culturi străvechi care creșteau în grădinile noastre înainte de comunism. În Oltenia, încă se cultivă linte și se face o supă groasă cu ceapă și mărar.
Mâncărurile fermentate de casă sunt o altă tendință pe care am avut-o întotdeauna. Cvas de sfeclă roșie, chefir de lapte de capră, varză murată – toate acestea susțin microflora intestinală mai bine decât orice supliment. Și știam asta cu mult înainte de Instagram.
Publicitate
