Se deschid cafenele în București și Timișoara, unde totul este organic, local și sezonier. Dar cel mai interesant lucru este că se inspiră din bucătăria satului: supă de quinoa, plăcinte cu păpădie, sosuri făcute din ierburi sălbatice.
Publicitate
Învățăm să citim etichetele. În loc de iaurturi cu 15% zahăr, avem pâine cu maia făcută în casă. În loc de cârnați de soia, avem carne afumată de la un vecin care crește porci crescuți în libertate. Nu este o modă – este bun simț.
Și revenim și la slow food. Prânzul nu este o gustare în fața calculatorului; este un ritual. La masă – fără telefon, cu familia, cu pâine adevărată și legume proaspăt recoltate. Acest lucru hrănește nu numai corpul, ci și sufletul.
Interesant este că tinerii conduc acest proces. Nu mănâncă doar „mai sănătos” – ei se întreabă: De unde provine această mâncare? Cum a fost cultivată? Cine a făcut-o? Aceasta este o nouă etică a consumatorului.
Și cel mai important, nu sacrificăm gustul. Pentru noi, mâncatul sănătos nu este plictisitor. Este mămăligă cu dovleac, salată de păpădie cu ou, compot de măceșe. Este gustul copilăriei, dar cu atenția unui adult.
Mâncatul sănătos, în stil românesc, este un echilibru. Între tradiție și știință, între plăcere și grijă. Și atâta timp cât ne amintim că mâncarea este medicament, nu doar calorii, rămânem în armonie cu noi înșine și cu natura.
