Acasă Mâncare Cofetăria bunicii: Cum păstrează plăcintele românești memoria generațiilor

Cofetăria bunicii: Cum păstrează plăcintele românești memoria generațiilor

de Octavian Cornea

Publicitate

Astăzi, tinerii români se întorc la aceste rețete. Caută în arhive, își întreabă bunicile și fac videoclipuri pe TikTok: „Cum cocea străbunica mea de la Suceava.” Și aici se află renașterea. În București, există chiar și „brutării ale memoriei” – mici cafenele unde fiecare produs de patiserie este numit după o persoană reală: „Plăcinta Mariei din Brașov”, „Covrigii Ionei din Oltenia”. Este un omagiu adus oamenilor obișnuiți.

Publicitate

Îi învățăm pe copii să coace nu pentru rezultatul perfect, ci pentru proces. A frământa aluatul, a-i simți textura, a-i mirosi aroma în cuptor – este o meditație pe care nu o învățăm la școală.

Și plăcintele sunt, de asemenea, o alinare. În zilele dificile, bunica spunea întotdeauna: „Hai să coacem o plăcintă”. Pentru că în mișcarea mâinilor ei există pace, iar în mirosul de scorțișoară, speranță.

Coacerea bunicii nu este mâncare. Este o moștenire. Și atâta timp cât ne amintim cum frământa aluatul, atâta timp cât îi învățăm pe copiii noștri rețetele ei, rămânem conectați la trecut. Și în asta constă puterea noastră.

Ați putea dori, de asemenea